vineri, 29 ianuarie 2010

detasare

Niciodata nu am avut notiunea timpului. Am fost incapabila sa masor timpul. Mereu am avut oroare de date. M-am ascuns de timp. Am trait in afara lui. Timpul a trecut pe langa mine. Fie accelerat, fie dilatat. Fragmentat sau dintr-o data. Cu clipe sau cu eternitati.
Ma misc contra timpului. Pentru mine, timpul este fixatie in trecut. Reluare obsesiva.Cerc concentric.
Timpul se lupta cu mine. Timpul ma incadreaza in conventii. Ma banalizeaza. Cum sa apreciez timpul, cand tot ce este raportat la timp se deprecieaza? Timpul descompune. Timpul e mereu insuficient. Timpul e drama existentiala. Se pierde irecuperabil.
Timpul este fiinta umana. Caracterizeaza fiinta umana. Schimbatoare. Degradanta. Fluctuanta. Banala. Dispersata in monoton.
Timpul e doar certitudinea realitatii. Este concretizarea pierderii. Negarea timpului este negarea realitatii.
Realitatea nu exista in afara timpului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu