Drum

Calca-ti pe pasi,
nu te opri
chiar daca sub talpi
omenirea intreaga
plange innabusit;
ingroapa lumi
in putrefactie
sub pasii tai nepasatori;
daca vei vrea vreodata sa te intorci
mai calca odata;mai striveste o data;

gata!
poti sa pleci mai departe.

Infinit

Numar clipele, una cate una;
uit ca tot ce conteaza
e intervalul
ce le omoara;
numar clipele,
ce trec pe langa mine,
de parca daca le-as sti numarul,
le-as imortaliza;

as vrea sa numar ce a fost
dar clipele mele, au inghetat
intr-o clipa imensa,
finita,
intr-o clipa de clipe;

intre doua directii,
intre doua non-sensuri
sunt eu,
indiferenta, independenta
de amalgamul dintre ce a fost si ce va fi;

permanentul, infinitul,
este neclipa asta, pe care o traiesc.

remember

Zambesc si din mine, zambeste o straina. Nu stiu unde ma aflu, nu stiu ce caut, parca am pierdut ceva, undeva, parca am abandonat un manunchi de vise si am continuat drumul, schiopatand... ma urmareste fantasma unei amintiri. Ce pret are uitarea?
Sunt straina de gandurile mele, ma incearca sentimente ciudate, pentru ca eu am ramas blocata in capcana unui regret. Cea de acum, aici, e o reminescenta. Cu fiecare nou inceput, desprind brutal din mine, din intregul care am fost. Poate ca acum nu mai am sentimente. A supravietuit ce a fost mai puternic din mine.
Inima este tot acolo, afundata in noroi. Ai calcat pe ea pana a ramas doar o forma. O forma de inima adancita in noroi.
Degeaba mai zambesti acum. Mie mi s-au consumat zambetele ce ti le datoram.

Era

S-a stins lumina.
Poate ca atunci, in alta era glaciara,
ma topeam.
Poate ca atunci
zburam,
trantita, tarandu-ma.
Poate ca atunci, cand erai inspaimantator de rece,
stiam sa imi fii cald;

s-a stins lumina;
e intuneric, in era asta.
numara tu, multimea de necunoscuti,
eu mi-am acoperit ochii cu alte maini.