"iubesc, am curaj si ma tem..."

    nu mai sunt eu. alt nume...dupa atatea nopti. un milion, si inca mai multe identitati. cati de tu am iubit... si totusi.

    am stat langa tine. am asteptat tacuta, in mintea mea, sa ma descoperi. tacerea mea n-a spus prea multe. lucrurile si-au urmat cursul firesc. ai ajuns unde ai vrut, cand ai vrut, cum ai vrut, cat ai vrut. eu? am ramas aceeasi, in mintea mea. cu trupul mai murdar. nu, nu mi-ai trezit trupul, te-am mintit. printre atatea amagiri, ce mai conteaza una in plus? tu ai mintit ca vrei sa imi descoperi...ce se ascunde in tacere. tu ai ramas cu mine, murdarit pe palme. eu am ramas cu tine in minte. ma mir cum ai mai incaput, printre atatea alte ganduri, printre atatia de alti tu, printre atatia altii... ce sunt eu vinovata, ca inca am iubire, si ca esti atat de fermecator cand dormi? nu spun ca te iubesc, e mult, dar as putea, daca o noapte intreaga m-ai lasa sa imi intiparesc pe pupila sublimul tau, cand dormi. as putea sa te iubesc doar pentru atat.
intr-adevar, dupa unele nopti, nu am mai fost aceeasi. m-am schimbat de atatea ori, incat imi este greu sa spun cine sunt, cea de-acum.

    dupa noaptea cu tine, mi-ar fii placut sa nu mai fiu aceeasi. sa mai fie iubire, si sa uit ca sunt rece. dar am ramas la fel.
                             "si totusi, exista iubire..."

Gol

          Multa tacere si sentimente amestecate. Durere, redusa la tacere. Cuvinte, furii, frustrari, scrum. Si daca stau sa privesc ruinele, cat de multe au fost si ce putin a ramas, nu ma mai cred. Nu mai cred sufletul, cand imi spune orice. Nu imi cred mintea. Ce amintiri? 

         Iubirea, unde este? Am iubit mult, des, foarte des. Cu fiecare por, cu fiecare ultima suflare. Am iubit povesti mici si mari, am iubit ani, ore sau minute cu aceeasi intensitate. Am iubit mana care s-a intins sa ma ridice din mocirla, doar ca sa imi dea drumul si sa ma priveasca cum ma afund din nou. Am iubit orice privire aruncata, am iubit orice umbra de compasiune. Am iubit cu o nevoie disperata de a-mi goli fiinta, prea plina, sufetul debordant. S-a terminat iubirea. 

        Si tu, oricare tu? Si voi, toti care v-ati sters bocancii si ati lasat in urma tot noroiul?

Ratacitori

privesc in jur. privesc la tine, privesc la mine. tu?imaginea unui om ratacit, deprins cu ratacirea lui, care nu stie ca mai exista cale de intoarcere, care nu cauta sa se intoarca. care nu mai incearca sa se salveze, pentru ca efectiv nu mai cunoaste notiunea se salvare. 

eu? imaginea altui om ratacit, in alt cadru. departe de tine, in alt film. ratacita pentru ca am aflat unde e salvarea. ratacita pentru ca punctul terminus e prea departe, e prea greu de atins. ratacita, de la atata zbatere dupa adevar. ratacita, pentru ca m-a complesit perfectiunea, imposibila. ratacita pentru ca stiu ca se poate si altfel si totusi... ma complac. ratacita, pentru ca am renuntat sa lupt, pentru ca mi-am asumat din start infrangerea. ratacita pentru ca nu mai iubesc, pentru ca mi-am asumat goliciunea, pentru ca am ales palpabilul, pentru ca am obosit, pentru ca e mai usor asa, pentru ca sunt lasa.

lumea, privind la noi, nu vede nicio diferenta. nu vede cum te minti, inconstient, de atata timp, ca nu te afunzi in desis, ci esti aproape de carare. nu ma vede ca m-am afundat in intuneric cu buna stiinta, pentru ca drumul era prea greu de urmat, si am renuntat. 

vede doar doua suflete, identice, egal  fara speranta. 

Rotatie

Ce caut? ma intreb, ravasita
cu gandurile valvoi.
nu sper sa mai gasesc,orice.
am scormonit, aici, atunci
mereu.si de prea multe ori.

dar daca intr-o zi o sa refuz
sa ma invart concentric
in jurul axei tale; si-o sa raman, inerta,
sa te-astept. o sa mai treci
din cand in cand
sa ma surprinzi contemplandu-ti
ratacirea?

cateodata, ma intreb:care din noi s-a ratacit de fapt?

Nu cred in coincidente absurde. Cred in momente oportune. Si in fericiri de o clipa. Si mai cred ca omul e pur, primordial, doar in iubire.

Liniste...

     IUBESC MAREA.  MAI MULT DECAT ORICE. IUBESC MAREA CAND TACE. MAREA TACE MEREU, CHIAR SI CAND E AGITATA. AGITATIA MARII E MUZICA. E POEZIE. E SUBLIM. E LINSTE, LA SUPERLATIV.         
      NU IUBESC AGITATIA DIN JURUL MARII. NU INTELEG DE CE OAMENII SE AGITA, CAND MAREA, MAREATA, TACE. NU INTELEG CUM OAMENII POT SA SCOATA SUNETE PROFANE IN FATA MARII. SA SA INECE IN ALCOOL, IN LOC SA SE CUFUNDE IN MARE. OAMENII, CU PRIVIREA TULBURE, NU MAI VAD MAREA. NU SE MAI VAD NICI PE EI, SCHIMONOSITI, IN MARE. POATE DACA S-AR VEDEA, AR CUPRINDE , ZGUDUITI DE RUSINE, MAREA IN PUMNI SI-AR LIMPEZI CHIPUL INTINAT SI-AR IMPLORA IERTARE. MAREA I-AR IERTA...
     OAMENILOR NU LE E RUSINE SA FOLOSEASCA MAREA MEA, CA PRETEXT. SA URLE, SA SE DEZUMANIZEZE, . OAMENII NU O IUBESC. NU SE IUBESC NICI PE EI.
     
     PRIVIND MAREA ADESEORI IMI E RUSINE CA SUNT OM...