Abnegatie

mint ca mi-e dor de tine. mint, ca nu mai exista nimic in care sa cred, dincolo de tine. mint ca amintirea ta imi tine de cald. mint, ca in bratele tale m-am pierdut iremediabil. mint ca nu am mai iubit, dincolo de tine. mint ca iubirea mea a izvorat prin tine si a secat, de cand te-am scos din mine. mint ca ai fost sursa. mint ca nu mai am speranta, de cand am incetat sa cred in tine. mint ca te astept la un capat de existenta, cand nu vom mai avea alternative. mint ca as mai putea sa te iubesc din nou, doar privindu-te in ochi si vazand lumina de dincolo de ce e pierdut si ingropat. mint ca mai am iubire pe care inca nu ti-am daruit-o. mint ca mai am putere sa te iubesc.
mint ca nu e tarziu si ca, dragul meu, iubirea mea pentru tine e nealterata de praf si uitare si negare. si frustrare. mint ca o imbratisare ar sterge din fiinta mea toate cicatricile de neiubire. mint ca existi, intr-un maine ratacit, la capatul cine stie carei existente indepartate. mint.
de fapt, e atat de tarziu...

e liniste-n mine
liniste-n noi
liniste in cercul nostru stramt
liniste in punctele de conflict.
e liniste si am depus armele la intrare
am intrat in lupta
cu mainile goale.
cu mainile goale, ca nu mai luptam
ne-am pierdut cauza
ce nu era pierduta.
suntem luptatori care nu mai cuceresc nimic.
doar ignora confruntarea.
credem ca am facut pace,
credem ca am umilit furtuna,
de cand nu ne mai loveste niciun val
si plutim somnolenti
in deriva.

e asa liniste, ca aproape mi-e somn
si aproape paralizata, ma imbat cu ea.
mint ca e linistea de dupa furtuna.
cand eu
parasita de lupta,
de prea multa vreme
am capitulat.