Totul se transforma in raport cu mine. Ating cerul cu varfurile degetelor si se intuneca grafic in tonuri neutre. Cuprind zborul inaltator dar pierdut intr-un nor, devine cenusa. Ma izbesc cu crestetul de o raza de soare si vreau sa mi-o infasor in jurul sufletului sa-mi lumineze noslagia dar inlauntrul meu orice stralucire este incerta. Inhalez petale de flori, oglindite perisabil in mine. Eu nu sunt cer senin sau ascensiune.
Eu sunt paradoxala. Impulsiva. Prabusita de propria nestatornicie. Naiva. Alerta. Eu sunt imperfecta. Nu pot sa ma schimb. Pot doar sa te iubesc mai mult.
Cand cautandu-te, voi obosi,
cand cantarindu-ti ratacirile,
imi voi uita cursul existentei,
cand iubindu-te
imi voi nega inima franta
in forma nebuniei,
cand lacrimand sub pasi instrainati
cu sunet spart de agonie
imi voi pierde jumatate de suflet,
vei fi acolo sa imi amintesti
ca nu iubesc un ideal;
iubesc o fiinta umana.
Te iubesc.
Astazi in calendarul Iudaic este marcata sarbatoarea Esther! Nu te am decat pe tine cu un asemenea frumos nume si am intrat, cum o fac de ceva vreme, de data asta pentru a-ti spune: La multi ani! :)
RăspundețiȘtergere:) mersi...desi nu stiam de sarbatoarea asta:P
RăspundețiȘtergere