Fericirea e simpla. E o atingere. E o fractiune surprinsa. Ofera totul . Cere doar disponibilitate. E tangibila. E aproape concretizanta. Aproape perceptibila. Nu e stare. E existenta.
Iubirea nu e fericire. Fericirea e iubire. Iubirea nu e dependenta de fericire. Iubirea e consecutiva fericirii.
Fericirea e abandon. Nu e solutia dilemei. E renuntarea la framantare. E capitulare.
Pentru ca sunt doar un om. Pentru ca nu imi apartin. Pentru ca sunt supusa greselii. Pentru ca urasc. Pentru ca am furii. Pentru ca ma sufoc uneori. Pentru ca traiesc. Pentru ca am asteptari de la mine. Pentru ca sunt dezamagita. Pentru ca sunt sceptica. Pentru ca sunt incapatanata. Pentru ca sunt imulsiva. Pentru ca fac lucruri doar ca sa le regret ulterior. Pentru ca fac doar ce simt. Si simt de cele mai multe ori imperfect. Pentru ca pot sa fiu ideal si pot sa fiu decadere. Pentru ca zambesc. Si pot sa plang. Pot sa fiu depresiva. Si pot sa rad in hohote. Pentru ca exist. Pentru ca pot… iubesc.
Esther, cum am promis, am revenit... chiar de mai multe ori. Foarte cald aici la tine si foarte bine. E mult foc in soba si multa culoare. As spune ca e o intreaga furtuna calda, dar ai spune ca exagerez.
RăspundețiȘtergereCuvinte bine gasite si vandute, care tradeaza sentimente intense si mai ales incadescente. Imi place!
Esther (ador acest nume scos parca din basmele orientale si din povestile biblice, unde ca si aici, e caldura, culoare, miresme...) nu as vrea sa fii depresiva niciodata, poate trista, poate nostalgica...
Pentru mine iubirea vine la pachet cu liberatea si sa nu razi, cu visele, cu lupta pentru implinirea lor; asa vad eu fericirea, pe toate aceste trei lucruri la un loc. :)
mersi mult pentru cuvintele tale frumoase:). Si ma bucur foarte mult ca ai revenit cum ai promis, eu te astept de fiecare data aici cu framantarile si gandurile mele naive:P
RăspundețiȘtergere