sâmbătă, 11 decembrie 2010

te-am pierdut
intr-o camera de camin
unde sufletul e prea gol
sa-si curete praful
unde calca prea multi bocanci
cu mocirla
sa iti mai aud pasii
unde viata trece prea de-a valma
sa pot sa te mai gasesc vreodata

te-am pierdut, ca pe un scop abandonat
printre nopti albe
si-nsomnii
de ganduri.
Te-am omorat,in lacrimi
cu lumea mistuita
in intervale de-ntuneric.

nu vreau sa cred, ma mint
dar te-am pierdut
in camera mea de camin
ucigatoare de identitati.

2 comentarii:

  1. camera de camin are rolul de a modela destine. eu asa am invatat in camera mea de camin, in timpul ce-a trecut.

    RăspundețiȘtergere
  2. are rolul de a modela destine, atunci cand nu e alta sansa.destinul meu se "modeleaza" intr-o camera de camin pt ca nu am incotro.si il modeleaza intr-un sens predominant negativ. eu asa simt.

    RăspundețiȘtergere