luni, 31 decembrie 2012

cel mai sfasietor dor... nu e dorul de departare. nu are legatura cu departarea. distanta e relativa, mica, infima... departarea pot sa o iau dintre noi, sa o strang in pumn, sa ii storc suflarea de viata, sa ii anihilez puterea. departarea e un dusman invins.
macar de ar fi, acum, distanta. mi s-ar potoli sufletul. s-ar ineca. neputinta e vecina cu resemnarea.
dorul de apropiere nu are nimic din resemnare. e neputinta dusa la extrem. e un strigat, un urlet, un racnet launtric, e vuiet in mintea mea, e suflet ravasit si mai presus de toate, e tacere. tacere si lupta. lupta si tacere.
ma lupt. cu mine, cu dorul, cu tine, din mintea mea. ma lupt, sa te neg. ma lupt sa ma conving ca nu existi. ma lupt sa nu ma mai leg de idei. ma lupt sa ramana ceva din suflet, dupa implozia de dor. ma lupt.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu