Atatia oameni dupa paravane
`n-atatea ascunzisuri.
in colturi, suflete ingramadite
esti liber sa traiesti, dar nu poti respira
e sufocanta rasuflarea
atatora ca tine.
Incerci sa te eliberezi,
calci pe morminte camuflate
in universul tau inchis
de suflete amestecate.
"Sunt liber!" te minti iar
alergi bezmetic, spre iesire
dar te lovesti brutal.
Lumea asta-i prea mica
pentru toti singurii,ca tine
pusi unul peste altul.
Cu ochii spre lumina,
cu aripile rasfirate, ingramaditi,prea prinsi
in colturile lor intunecate
nu stiu ca pot sa zboare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu